9 dec. 2011

Pasare calatoare si raza de soare...


N-am crezut ca voi trai s-o fac si pe asta
Mi-am pus sufletul in verusri clorand cu dansu' pasta
Deasta am facut din negru, rosu pentru ochii ce nu vor plange
Pe astea nu vreau sa le mai vad, lacrimile sunt de sange...
Nu a mai ramas nimic...din mine sa dus si viatza,
Nu voi mai iubi nicodata caci a murit sperantza.
Am suferit enorm cand mi sa inchis si ulima use
Si am invatzat,sa invatz,sa renasc,din propria cenuse
La fel ca pasarea Feonix:ma nasc,mor si renasc,
La fel ca si marea ce nu moare,dupa flux si relux
Dupa cel mai minunat sentimet apare si apus....
E prea frumos spus ....tu inca visezi la rasarit
Eu inca ma gandesc la sentimentul ce ma ranit,
Era unic in trecut  a fost demult akm sa pierdut
A trecut,m-am resemnat ,am murit si am inviat,
Metaforic spus ,dar mi-am propus sa astept
Sa apara acea raza de soare care sa ma loveasca direct
Pana in adancul sufletului sa-i simt calura aproape de piept
Constient de ea , o radiatzie inofensiva  imi  va lumina fatza
Nu ma va parasi nici macar noaptea si imi va aduce dimineatza.
Dar nu va trebui sa mai astrept,raza de soare o aveam de mult timp in suflet,
Inoceant, astepta sa fie gasita prin puterea ei de ai iubi ce merita traita,
Ma ajutat sa renasc ,din mine raza mea de soare...va fi mereu a mea iubita!!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu